• Alina Agache

Despre emoții și alimentație

Mâncatul emoțional, mâncatul compulsiv, obsesia pentru mâncare și/sau imagine corporală sunt comportamente pe care orice persoană care le experimentează dorește, mai devreme sau mai târziu, să găsească o cale prin care să le gestioneze . Studiile arată că cele mai multe dintre persoanele care mănâncă excesiv au modele haotice de alimentație: mănâncă mai mult, atât în timpul meselor, cât și între mese, tind să se angajeze în activități sportive intense (ciclism, ridicarea greutăților), urmează nenumărate diete și sunt incapabile de a-și regla comportamentul alimentar nu numai în timpul episoadelor de mâncat compulsiv, ci și între aceste episoade.






Din perspectiva budistă, durerea este o parte a condiției umane și este distinctă de suferință. Suferința are ca definiție neacceptarea durerii. De exemplu, după un divorț, pierderea unei relații sau a unei persoane apropiate, experimentăm durere sub forma emoțiilor de furie, frică, tristețe, dezamăgire. Suferința apare atunci când în locul acceptării emoțiilor, căutăm în exteriorul nostru vina pentru felul în care ne simțim, rămânând blocați în autovictimizare sau distrăgându-ne de la adevăratele noastre emoții.


Suferim atunci când lucrurile nu merg așa cum ne dorim, însă uneori situațiile nu se pot


schimba imediat și cei din jurul nostru nu ne satisfac nevoile. Stresul poate fi greu de tolerat și este posibil să ne trezim mâncând în exces, bând exces sau ne angajăm în alte comportamente nedorite pentru a scăpa de emoțiile neplăcute.


Există însă abilități care te pot ajuta atunci când vrei să mergi mai departe și pur și simplu nu știi cum. Una dintre aceste abilități este mindfulness. Rămânând conștient, observând și descriind ceea ce trăiești și simți chiar și atunci când experiența este dureroasă. Poate cel mai important element în mindfulness este să înveți să nu îți judeci emoțiile, emoțiile altora sau propria ta situație. Asemenea judecăți sunt obișnuite pentru că, de exemplu, deseori descriem lucrurile ca fiind bune sau rele, inclusiv mâncarea.


O abilitate pe care o poți deprinde pentru a gestiona altfel emoțiile neplăcute sau copleșitoare este abilitatea prin care a creezi o oarecare distanță între emoțiile tale și comportamentele nedorite, învățând astfel să tolerezi suferința fără a folosi alimente.


Iată câteva abilități ce pot fi dezvoltate pentru îmbunătățirea toleranței la suferință:

· abilitatea de distragere a atenției,

· abilitatea de auto-liniștere

· abilitatea pentru îmbunătățirea imediată a momentului

· abilitățile ” pro” și ”contra”.


Distragerea atenției

Distragerea atenției poate pune distanță între o situație actuală și emoțiile tale. O poți folosi în mod intenționat pentru a întrerupe gândurile ce sunt încărcate de emoții care duc la comportamente nedorite. Îți poți distrage atenția făcând o plimbare, sunând la un prieten, respirând adânc de trei ori, citind sau urmârind un film.

Una din metodele de distragere a atenției deosebit de utilă pentru mulți dintre pacienții mei este metoda de a îndepărta o situație sau de a lăsa situația ”singură” pentru un timp. Pentru a face acest lucru, îți imaginezi cum pui problema sau situația într-o cutie pe care o încui și apoi depozitezi acea cutie pe un raft, sus într-un dulap. O lași acolo până când simți că ești mai puțin emoționat, că ai mai mult sprijin și ești gata să o scoți de acolo și să te descurci cu ea..


Auto-liniștirea

Această abilitate este parte a învățării să te iubești pe tine însuți și a acceptării că meriți să fii iubit. Abilitățile de auto-liniștere folosesc cele cinci simțuri. De exemplu, te poți calma făcând o baie cu spumă, mirosind o floare, ascultând muzică sau observând frumusețea naturii.


”Pro” și ”contra”

Când îți analizezi situația actuală pentru avantajele și dezavantajele sale, descoperi diferite moduri prin care situația îți este folositoare sau nu. Acest lucru te poate ajuta să devii mai conștient de beneficiile de a tolera suferința, mai degrabă decât de a manifesta comportamente nedorite, cum ar fi fumatul, excesul, mâncatul excesiv, băutul sau implicarea în alte comportamente impulsive și dureroase.


Practic, folosind ” pro și contra”, poți analiza avantajele și dezavantajele de a nu acționa din emoțiile tale, adică de a învăța să fii tolerant cu suferința. Cum s-ar manifesta tulburarea de alimentație, de exemplu, dacă ai înceta să acționezi din emoții? Care sunt avantajele și dezavantajele de a face acest lucru?


Cu ghidajul unui psihoterapeut poți deprinde cum să să tolerezi stresul. Gestionând stresul, ai înceta să mănânci excesiv, te-ai simți mult mai bine cu tine însuți și viața ta ar fi de o calitate mult mai bună. De asemenea, este necesar să renunți și la anumite lucruri... De exemplu, dacă ai înceta să mai folosești alimentele pentru a gestiona suferința, nu te-ai mai bucura de gratificarea imediată pe care o implică acest lucru. De aceea, îți sugerez să fii cât mai sincer cu tine când analizezi modul în care relația pe care o ai cu mâncarea te ajută sau te rănește.


Multe tipuri de terapie pot îmbunătăți șansele de a deprinde comportamente noi pe termen lung. Dacă încă crezi că poți să o faci singur și nu vrei să cauți ajutor sau sprijin din exterior, întreabă-te de cât timp faci asta singur și cum funcționează pentru tine. Poți chiar să folosești exercițiul ”pro și contra” pentru a te întreba: care sunt avantajele sau dezavantajele de a continua să încerci să faci asta pe cont propriu?






14 afișări0 comentarii

Postări recente

Afișează-le pe toate

Timiditatea