Timiditatea este un sentiment de stângăcie sau teamă pe care unii oameni îl simt în mod constant atunci când se apropie sau sunt abordați de alții. Timiditatea este un răspuns la frică, iar cercetările sugerează că, deși există o neurobiologie a timidității – repertoriul comportamental este orchestrat de un circuit specific de neuroni din creier – este, de asemenea, puternic influențat de practicile parentale și de experiențele de viață
Timiditatea reiese din câteva caracteristici cheie: conștiința de sine, preocuparea negativă de sine, stima de sine scăzută și teama de judecată și respingere. Oamenii timizi fac adesea comparații sociale nerealiste, situându-se mai jos față de alte persoane. Crezând că ceilalți îi evaluează în mod constant prost, oamenii timizi abandonează noi oportunități sociale, ceea ce îi împiedică să-și îmbunătățească abilitățile sociale.
Ne naștem timizi?
Timiditatea se caracterizează prin conștiință excesivă de sine, autoevaluare negativă și preocupare negativă de sine, trăsături care implică sentimentul de sine. Deoarece sentimentul de sine se dezvoltă în jurul vârstei de 18 luni, se poate argumenta că oamenii nu se pot naște timizi. Aproximativ 20% dintre copii se nasc cu un temperament reactiv, dar asta nu garantează că vor fi timizi sau nu vor putea să-și schimbe comportamentul.
Care sunt cauzele timidității la copii?
Timiditatea este condusă atât de forțele biologice, cât și de cele de mediu. Bebelușii se nasc cu temperamente diferite, iar cei cu un temperament extrem de sensibil sunt mai predispuși să fie timizi. Cu toate acestea, educația sensibilă și susținătoare poate proteja împotriva dezvoltării timidității sau a anxietății sociale.
Ce cauzează timiditatea în adolescență?
Timiditatea poate fi accentuată în timpul adolescenței, deoarece adolescenții trebuie să navigheze în situații noi, de la cursuri la prietenii la pubertate. S-ar putea să se teamă de a fi stânjeniți, respinși sau pe deplin cunoscuți. Părinții îi pot încuraja pe adolescenți să se gândească la modul în care ar acționa dacă acele frici ar fi irelevante și apoi îi pot ajuta să exerseze cultivarea acestor comportamente și abilități.
Care este diferența dintre timiditate și introversie?
Timiditatea este diferită de introversie. Introvertiții se simt energizați numai de timp; oamenii timizi doresc adesea să se conecteze cu ceilalți, dar nu știu cum sau nu pot tolera anxietatea și teama de judecată negativă care vine cu interacțiunea umană. Înclinația lor de a se întoarce spre interior pentru a-și monitoriza propriul comportament și deficiențele percepute îi pot împiedica să dezvolte relații.
Cum diferă timiditatea în funcție de cultură?
Valorile culturale pe care copiii le absorb de la părinți și societatea mai largă influențează tendințele lor sociale. Aproximativ 40 până la 50% dintre adulții americani se consideră timizi, în timp ce 30% dintre israelieni și 60% dintre japonezi spun același lucru. Stilurile culturale de atribuire a vinei și laudelor contribuie probabil la aceste diferențe culturale.
Cum să depășești timiditatea
Oamenii timizi pot aborda cu succes provocările sociale fără a-și modifica simțul identității. Cercetătorii constată că de multe ori este mai bine ca oamenii să-și recunoască timiditatea și să încerce să se elibereze de a se simți conștienți de sine.
O serie de strategii concrete pot spori încrederea socială. În loc să evite evenimentele sociale, oamenii timizi le pot programa din timp și își pot exersa abilitățile sociale din timp. Ei pot planifica câteva întrebări și puncte de discuție și pot observa discuția pentru a se orienta înainte de a contribui. De asemenea, pot lucra pentru a-și reformula mentalitatea, așteptându-se la un rezultat pozitiv, mai degrabă decât presupunând că o reacție negativă este inevitabilă.
Cum pot să nu mai fiu atât de timid?
Pregătirea pentru o situație socială vă poate schimba atenția de la ceea ce poate merge prost la ceea ce poate merge bine. Pregătiți întrebări pentru alții și anecdote pe care doriți să le împărtășiți. Reflectați la ceea ce ați putea avea în comun. A fi curios despre ceilalți și a-ți atenua autocritica poate fi, de asemenea, de ajutor.
Pot depăși timiditatea?
Timiditatea nu dispare de la sine. Oamenii timizi au cel mai mare succes atunci când își recunosc și înțeleg timiditatea și apoi acționează pe baza acelei conștiințe de sine. Ei recunosc că discuțiile mici s-ar putea să nu vină de la sine, așa că planifică din timp, repetă întrebări și anecdote și ajung devreme pentru a se simți confortabil în noul cadru.
Cum îmi pot ajuta copilul să devină mai deschis?
Părinții pot ajuta copiii timizi să cultive prietenii fără a-i împinge să fie cineva care nu sunt. Părinții pot încuraja pasiunile copilului, deoarece se pot forma prietenii în jurul unei activități comune. De asemenea, ei pot transiite abilități sociale de bază, cum ar fi contactul vizual, zâmbetul, vorbirea clară și adresarea întrebărilor „ce” și „cum”.
Sursa: Psychology Today
Comments